luni, 29 februarie 2016

Workshop - Atelier de fotografie de street&urban in 3 acte

        
         La inceputul lunii februarie 2016, alaturi de F64, am propus un nou atelier - workshop de fotografie de strada.
        Despre ce este vorba in cadrul unui astfel de atelier de fotografie? Am dezvoltat o metoda didactica proprie, in acord cu viziunea in ceea ce priveste abordarea acestui gen fotografic, prin prisma experientei practice si dezvoltarii in paralel a unor concepte teoretice.

          Preambul :

De ce fotografia de strada ne atrage iremediabil? Pentru ca este dinamica, vie, imprevizibila, pune la incercare abilitatile fotografului intr-o provocare frumoasa, in joaca de-a fotografia.
Fotografia de strada este printre putinele genuri care reusesc cu egala precizie dezvaluirea concomitenta a doua lumi – cea din interiorul fotografului, in intalnirea sa cu cea din afara, de pe strada"Spectacolul" are loc de ambele parti ale aparatului de fotografiat.
Atelierul de fotografie propune intalnirea concomitenta cu Spatiul, cu Timpul, cu Emotia, cu Lumina, pe strazile Orasului. Ingredientele cadrului cotidian se destainuie pe straturi, privirea fotografului incercand sa afle insule de armonie perfecta intr-o lume aparent haotica. Aici se dezvaluie capacitatea sa de a deveni un Observator atent, de a deveni invizibil, ubicuu, de a-si atenua gandurile rationale pentru a lasa subconstientul sa devina un ghid neasteptat de sigur.
Intampinarea Momentului de gratie devine scopul cautarilor si transformarii permanente, fotograful cautand ceea ce nu stie cum arata, unde se poate gasi sau ce aduce cu sine.
Imprietenirea cu imprevizibilul, cu sincronicitatile planurilor realitatii, prin reactie spontana, transforma intamplarea aparenta in ceva asteptat, deloc surprinzator




Tema de studiu

Workshopul isi propune apropierea si deschiderea fotografului, in plan uman spre acele dimensiuni greu accesibile ale spatiului urban si arhitectural inconjurator. Adesea ermetic, orasul nu se dezvaluie oricui. Mai mult, oamenii din jur raman adesea simple siluete ale unor necunoscuti anonimi. Rolul fotografului este acela de a deschide usi invizibile, atat catre sine cat si catre lumea exterioara. Intr-un exercitiu de pendulare intre sine si oras, o "arheologie a subconstientului" devine instrumentul care preschimba umbra in lumina si ofera nume si raspunsuri unor intrebari si necunoscute care definesc rutina cadrului cotidian, prin prisma propriei prezente in oras. Sunt dezvaluite ingredientele care alcatuiesc multitudinea de planuri ale orasului, sub incidenta temelor compozitionale specifice fotografiei de strada. Incercam iluminarea misterelor Timpului, aprofundam acele caracteristici care pot spori Competentele fotografului. Participantii isi pot insusi Imersiunea urbana iar Emotia va capata forme palpabile, apropiate, povestibile.
Sunt analizate mijloacele de elaborare ale unui Portret urban – ca rezultat specific al activitatii fotografice in mediul street&urban.



          Desfasurare – atelier de fotografie steet&urban in 3 acte :

Atelierul de fotografie street&urban debuteaza  cu o prelegere despre oras si ingredientele sale, compozitie, timp, moment de gratie, imersiunea fotografica si portretul urban – concepte pe care le-am dezvoltat dupa o metoda proprie de lucru si studiu teoretic. Sunt introduse concepte specifice genului de fotografie prezentat, se abordeaza tehnica fotografierii in oras si se analizeaza imagini ale genului fotografic urban. Este necesara abordarea unui set de concepte si creerea unui vocabular comun, capabil sa creeze punti de comunicare intre participanti. De asemenea, sunt prezentate conceptele preliminare ale Evaluarii imaginii si modul de alcatuire a unui Discurs vizual narativ (sau seria de imagini).

(imagini de la atelierul din februarie 2016)





Partea a doua este dedicata abordarii fotografice practice a orasului, intr-o reala imersiune urbana. Este o reala ocazie de confirmare si de descoperire a misterelor locurilor parcurse, de constientizare a valorilor cadrului cotidian si a propriilor reactii in fata acestora, prin exercitiu fotografic. Ne plimbam si invatam sa "citim" orasul.

(imagini de la atelierul din februarie 2016)
















In partea a treia sunt aprofundate conceptele specifice ale Evaluarii imaginii si modului de alcatuire ale unui Discurs vizual narativ. Sunt analizate portofoliile participantilor prin discutii libere menite sa imbogateasca, prin viziunea fotografica a fiecarui participant, cunoasterea orasului si intelegerea aprofundata a genului fotografic street&urbanAm extins tema “fotografiei de strada” prin propunerea unei categorii mai cuprinzatoare si mai flexibile, aceea a orasului si povestilor sale. Este incurajata abordarea creativa a vietii cotidiene a orasului, observarea intamplarilor din mediul urban, oamenilor si momentelor efemere – urmarindu-se creerea de imagini care “povestesc” si nu doar “prezinta”.  

            (imagini de la atelierul din februarie 2016)



Aici poate fi urmarit  un sample din prezentarea conceptelor de Evaluare a imaginii.

Fotografiile valoroase prezinta intamplari carora orasul le este fundal si martor tacut, corelate cu atmosfera urbana, lumina si umbra, stari si senzatii subiective care poarta amprenta locurilor parcurse, fotografiate, insusite.






joi, 18 februarie 2016

Idei care pot schimba lumea in bine

           Oamenii care imi plac mie cel mai mult sunt cei care fac ce vor ei, care sunt liberi sa fie ei insisi si care dispun de cea mai pretioasa valoare: de timpul lor. Poate ii vedeti : sunt mereu zambitori, par mereu fericiti si fac cu pasiune totul. Par sa arate si sa faca lucruri "altfel" decat ceilalti. Stau adesea sa ma intreb ce inseamna acest  “a fi altfel”.  Si cu ce pret? De la crezuri la gesturi simple, si mie imi place sa fac “altfel” in general, ceea ce fac. De la modul in care merg pe strada si pana la a urma o cale in viata. “Altfel” chiar si fata de mine, uneori, nu doar ce ceea ce vad imprejur, natura mea duala dandu-mi adesea batai de cap. Deloc demonstrativ, pur si simplu experienta mi-a dovedit ca “altfel” e mai interesant, mai bine, e calea mea. Sigur, fiecare ne dorim ceva anume si trebuie sa fim sinceri cu noi insine. Eu unul imi doresc sa gasesc acele mijloace de a transforma emotiile si trairile in gesturi care sa ajunga la ceillalti si sa le fie de folos. Fie ca sunt idei sau fotografii, aflari si mistere ale lumii cotidiene, deslusite. Pentru mine “altfel” inseamna sa imi urmez chemarile, sa ascult glasul interior, sa ma lupt cu propriile bariere si sa le scot la lumina, sa nu accept limite desi ma lovesc de ele, sa mizez pe instinct si nu pe determinari obiective, sa raman visator intr-o lume pragmatica.


            Bun, dar "altfel" nu contine cumva si o doza de risc? Facand ceva diferit, urmand cai neconventionale, nu te poti de fapt rataci? Cum ajunge “altfel” sa insemne “mai bine”? Pai aici trebuie sa povestim putin. Diferit de ce anume, si prin ce? Opinia larg raspandita – daca ne uitam bine imprejur, e ca oamenii se simt mai bine atunci cand seamana, cand fac aceleasi lucruri, cand se imbraca la fel, cand cred aceleasi lucruri. Cand esti “la fel”, esti acceptat. Inca de mici imprumutam crezuri si ajungem sa traim o viata paralela cateodata cu propriile adevaruri, de cele mai multe ori ramase nedescoperite. Sigur, prim mimetism invatam sa fim in aceasta lume. De la un punct incolo, ne suntem datori cu aflarea propriilor determinari. Responsabili de propria individualizare. Asa apare starea de libertate – a fi tu insuti. E greu, stim. Daca esti diferit, esti ciudat, esti exclus. La un moment dat esti pus sa alegi: esti ca noi si te acceptam, sau esti diferit si esti exclus. Dur pusa problema. Nu trebuie dat insa inapoi niciun pas. E vorba de viata si de adevar, totusi.
         

          De aceea, cand am acceptat sa sustin proiectul ‪#‎Maibinealtfel, m-am intrebat in primul rand daca ma identific cu sloganul. Raspunsul spontan a fost “da”. Spontan afirmativ, in ciuda faptului ca m-am obisnuit sa filtrez la maxim informatia care ajunge la mine. Pastrez doar ce imi suna viabil, instinctiv. E un mod de a imi pastra mintea limpede, de a ramane sincer cu mine insumi, iar asta imi da o liniste interioara, indiferent ce as face din acel moment.

  Proiectul ‪#‎Maibinealtfel si-a propus inca de la prima sa aparitie in spatiul public sa devina o platforma de exprimare creativa a unor viziuni noi despre lumea in care traim. O initiativa curajoasa, in care propriul exemplu devine o umbrela suficient de incapatoare pentru multe alte idei cu potential. Intr-o lume in care consumul devoreaza absolut totul, de la informatie la vise si amintiri, a naste traditie, a naste un produs robust, o idee care sa prinda radacini, tine pur si simplu de curaj. La fel de dificil e sa rezisti, deschis insa la transformarile inerente. A nu se confunda cu incapatanarea, desi, daca citim povestile catorva scriitori sau inventatori de succes, fara indarjire si incapatanare nu ar fi putut exista astazi cateva carti sau branduri iconice. Asadar, ce devin valorile clasice in lumea de astazi?
            Pe pagina proiectuluiechipa Lenovo isi marturiseste crezul: a fi diferit poate fi o cale catre a fi mai bun. Sigur, o sa ziceti – ei pot spune ce vor ei ca sa dea bine, fiecare producator din lume va spune despre el ca e unic si ca e cel mai bun. Ba chiar daca doar “probabil”  cel mai bun, tot despre suprematie e vorba. Noi suntem insa oameni simpli, nu companii multinationale. Nici macar nu vindem nimic. Noi suntem noi si atat. Existam, traim. Noi ce avem de facut si de invatat? Fiecare ne dorim poate sa contam intr-un fel sau altul.  De ce nu,  si chiar sa influentam destinele altor oameni. Doar ca pentru ca aceste fapte sa devina o realitate sincera, asumata, e nevoie sa constientizam cateva stari si idei.


Ca sa constientizez mereu ce inseamna “altfel”, pentru mine e suficient sa privesc strada. Merg atent si observ, mi-am facut din asta un obicei. Privesc oamenii, cu mare atentie, locurile, orasul. Mi-am asumat inca de la inceput o privire “altfel”: cum sa fac sa le arat celorlalti ceea ce nu vad? Ceea ce uita sa priveasca sau ceea ce nici macar nu stiau ca se afla fix sub nasul lor? Am inceput prin fotografie acest drum, pas cu pas, in care, pentru  “a vedea altfel” trebuie sa ma pozitionez altfel, sa simt altfel, sa actionez altfel. Bucurestiul si viata lui cotidiana stau sub semnul unor clisee deja asimiate: orasul e gri, obositor, nefericit, aglomerat, zgomotos, neprietenos. Cu toate astea, pot vedea astfel incat sa creez imagini neasteptate, care surprind: “Orasul din pozele tale e mai frumos ca in realitate”, mi se spune adesea. Nici vorba, fotografia de strada se aprovizioneaza din ceeaa ce vedem cu totii, orasul este acelasi pentru toti. Ce este diferit – sunt atitudinea, modul in care il lasam sa fie, sa se deschida la randul lui, curiozitatea de a afla partile bune, bunavointa. Ca si cu o persoana, cu totii ne-am dori ca cineva sa ne priveasca pozitiv si sa ne ajute sa ne aratam partile bune cu mai mare usurinta. Daca nu faci ceva “altfel”, nu poti descoperi magia din spatele cliseelor.


Acesta e dar un mic exemplu. In cautarea lui “eu insumi”, am reusit sa pot marturisi ceea ce aflu si sa fie de folos si altora. Diferit de majoritatea, lucrand cand ei dorm, plimbandu-ma cand ei lucreaza, mergand pe la soare cand ei merg la umbra, luand-o in sens opus cand toti aleg un drum unic – am transformat “altfel”  intr-un mod de viata, prin care imi urmez visul. In acest fel, sunt fericit cu ce fac, in permanenta cautare de sine si de noi orizonturi.
Asadar da, si pentru mine e ‪#‎Maibinealtfel. Am aflat aici o multime de noi idei. Apreciez sincer orice imbold de a determina oamenii sa faca ceva mai bine, orice idee care le-ar putea face bine. “Altfel” insa presupune o asumare de sine, binele vine din interior, aici. E o investitie mult mai valoaroasa, pentru ca ceea ce vine in acest mod, ramane acolo si devine izvor de schimbare in mai bine.


O idee ‪#‎Maibinealtfel este una care poate schimba în bine lumea din jurul tău. Mai aveti la dispoziție câteva zile pentru a participa la concursul inițiat de Lenovo Romania